Olympus OM-D E-M5 II – Acel mirrorless pentru fotografii de 40 megapixeli [REVIEW]

Din „Evul Mediu întunecat“ al DSLR-urilor era nevoie de o tehnologie nouă care să ne scoată. Aceasta se numește mirrorless, iar dintre produsele marilor jucători am folosit de curând Olympus OM-D E-M5 II. Cea mai mare surpriză pregătită de producător e că poți face poze de 40 de megapixeli cu un senzor de 16 megapixeli.

Deocamdată, e clar că ecosistemul mirrorless nu e aproape de a depăși DSLR-urile, dar nici departe nu sunt. Olympus a demonstrat cu modelul OM-D E-M1 că autofocalizarea rapidă poate fi realizată pe un astfel de sistem. Apoi, a consolidat gama de obiective foarte bune în ultimii ani – eu am folosit unul de 75mm f/1.8, care mi-a plăcut.

În final, dat fiind că nu mai aveau nicio șansă pe piața DSLR, producătorii care s-au orientat spre tehnologia mirrorless și-au dat seama că fie oferă utilizatorilor ceea ce doresc, fie abandonează lupta. Așa au ajuns astfel de echipamente să aibă WiFi, NFC și ecran tactil. Par mofturi, dar sunt foarte utile când vrei să trimiți rapid imaginile sau să îți sporești confortul în folosirea aparatului.

Preț: Olympus OM-D E-M5 II costă 5.300 de lei la F64. Obiectivul cu care am realizat pozele din galeria foto este: 75mm f/1.8 la 4.600 de lei.

Introducere – Olympus OM-D E-M5 II

Primul E-M5 a fost o reușită: rezistent la apă, construcție solidă și ecran rabatabil. Noul model rezolvă câteva aspecte necesare pentru ca Olympus să rămână relevantă: opțiunile pentru filmare, ergonomia și calitatea ecranului. A, și a fost introdusă opțiunea de a realiza fotografii de 40 de megapixeli, dar asta voi detalia puțin mai târziu.

Vezi Galerie 22 Imagini

Nu voi compara E-M5 II cu E-M1 pentru că sunt puțin diferite, dar am testat la vremea sa primul E-M5 și mă voi rezuma la actualizările aduse. Senzorul rămâne de 16 megapixeli, cu opțiuni de a fotografia în format 1:1, 3:2, 4:3 sau 16:9 (eu am ales 16:9, după cum se va vedea și în galeria de mai jos). Sistemul de stabilizare in-body a fost îmbunătățit, este pe cinci axe, iar modul video îți permite acum să înregistrezi cu bitrate maxim de 77Mbps, la o cadență de 60 fps. Videoclipurile vor fi mai detaliate, iar ecranul nu mai este doar rabatabil, ci complet articulat cum au Panasonic GH4, seria Nikon D5xxx sau Canon 7xxD. Este un plus de fiecare dată un ecran atât de mobil.

În ceea ce privește suportul pentru fotografie, a fost mărit numărul punctelor de focalizare la 81 (de la 35), vizorul electronic are o rezoluție de 2,36 milioane de pixeli cu acoperire 100% și poate cel mai important e că există un shutter electronic pentru a ajunge la viteze de 1/16.000 dintr-o secundă. Vechiul E-M5 ajungea la 1/4.000 sec. De asemenea, procesorul de imagine este un TruePic VII ca în E-M1 și mai bun decât în precedentul model.

Ce înseamnă că poți face fotografii de 40 de megapixeli?

Eu n-am făcut fotografii de 40MP. Recunosc că nu m-a tentat câtuși de puțin pentru că știu procedeul din spate și poți face asta cu orice cameră, chiar și cu un telefon. Apoi, nu aveam la ce să le folosesc. Totuși, Olympus merită toată aprecierea că s-a gândit la așa ceva în perioada în care Canon „trage“ de 5D și pune în modelele 5Ds și 5Dr un senzor de 50 megapixeli. Cum reușește Olympus așa ceva cu un senzor de 16MP?

Procedura pentru a obține fotografii de înaltă rezoluție presupune că aparatul realizează mai multe imagini, apoi la unește într-una singură. În timpul procesului de realizare senzorul este mișcat foarte puțin, un pixel în fiecare direcție. Desigur, când vrei o astfel de poză trebuie să ai o suprafață stabilă pe care să pui aparatul: trepied sau alt tip de suport. De asemenea, dacă ai mișcare în cadru, în poza finală nu va fi „înghețată“, ci va fi similară imaginilor realizate cu viteze de declanșare scăzute.

Ce am menționat mai sus nu sunt probleme atât de mari, deoarece imagini de o rezoluție atât de mare sunt folosite, de regulă, în fotografia comercială și sunt realizate în condiții controlate. De asemenea, dacă faci fotografie de peisaj de 40MP, muntele nu se deplasează. Astfel că atunci când vrei să faci un afiș cât un bloc cu 10 etaje, Olympus OM-D E-M5 II se va dovedi o alegere bună.

Puncte pro – Olympus OM-D E-M5 II

Sistemul de stabilizare pe cinci axe este poate cel mai bun de pe camerele foto actuale. Odată ce imaginea va fi stabilizată, știi că noaptea poți reduce viteza pentru a reține mai multe detalii. Sistemul acesta concurează cu succesul cu cel clasic, din obiectiv, și chiar îl întrece în multe situații.

Construcția și calitatea materialelor sunt foarte bune și pe acest model Olympus. Spun „și pe acest“ că deja compania a arătat ce poate face cu ultimele două modele OM-D. Doar pentru că este mirrorless sau doar pentru că este o cameră foto mai mică nu înseamnă că rezistența este secundară.

În sfârșit, Olympus a făcut un pas în față în ceea ce privește calitatea videoclipurilor. Panasonic deja conduce jocul și chiar dacă Olympus nu se vrea furnizor de camere pentru videografi, asta nu înseamnă că trebuie să livreze calitate mediocră, dacă poate face altfel.

Puncte contra – Olympus OM-D E-M5 II

Din nefericire, sistemul de autofocalizare de pe OM-D E-M1 nu a fost adus pe acest model. Este folosit tot cel pe bază de contrast și este lent mai ales noaptea sau atunci când nu ai suficientă lumină. Ziua nu are nicio problemă. Totuși, dacă n-ai folosit E-M1, vei găsi aparatul rapid și precis. Este însă și evident că Olympus va avea două linii OM-D.

Se prea poate ca Olympus să aibă cel mai complicat meniu pe care l-am văzut pe vreun aparat mirrorless sau de altă natură. Da, poate sunt utilizatori care vor să regleze tot felul de setări, dar aceștia sunt o minoritate. Și în ciuda oferirii atâtor controale manuale, Olympus tot are un meniu prea încărcat.

Concluzie – Olympus OM-D E-M5 II

După ce mi-am cumpărat primul DSLR, mi-a părut rău că este prea mare și nu are WiFi, și îmi plăceau cum erau vechile aparate pe film. Între timp, au apărut camere mirrorless mai bune, cu sistem de focalizare mai rapid și conectivitate completă. Un alt avantaj este și dimensiunea.

În încheiere, Olympus OM-D E-M5 II este mult mai mic decât un DSLR care poate oferi o calitate similară a imaginii și mai bine construit. Și sunt destul de multe obiective pe montură micro four thirds (m4/3) suficient de mici cât să transforme acest aparat într-unul de luat peste tot. Îl iei și pentru că este rezistent la apă și praf.